Serbări nautice în portul Constanța
Pentru că încă se mai vehiculează diverse opinii referitoare la data instituirii Zilei Marinei în România, din respect pentru cele două instituții specializate pe care le-am condus în cariera mea – Muzeul Marinei Române și Serviciul Istoric al Armatei – mă simt dator să aduc unele clarificări legate de acest subiect.
Așa cum am menționat și în Monografia acestei sărbători cu dublă semnificație – profesională și religioasă – anul de referință a fost – și rămâne – 1902.
Confuzia pe care încearcă să o acrediteze unii sau alții, invocând manifestări marinărești consemnate în presa vremii la 1884, rezidă în faptul că serbări nautice, întreceri marinărești și alte competiții sportive specifice, cu caracter episodic, au existat, cu certitudine, și înainte de 1902, fără a fi adoptate sau integrate în programul unitar al unei sărbători consacrate exclusiv Marinei Române, ca ansamblu instituțional.
Argumente incontestabile
În ediția de marți, 21 mai 1902, cotidianul „Adevărul” lansa la rubrica „Ultime informații / Militare” știrea că “Ziua de 15 august, Adormirea Maicii Domnului, a fost desemnată ca Patron al Marinei Militare.”. Informația era difuzată la „Știri militare”și de “Universul” în ediția de miercuri, 22 mai 1902.
Ave Maria
“În ziua de 15 august, patronul Marinei noastre,– anunța ziarul „Adevărul” în ediția de sâmbătă, 10 august 1902 -, se vor face mari serbări la Constanța, al căror produs este destinat pentru fondul Palatului Invalizilor Militari.
Cu pregătirea acestei serbări se ocupă dl. locotenent Eugeniu Botez, care sub pseudonimul Jean Bart, a publicat de curând un delicios «Jurnal de bord», bine apreciat în lumea amatorilor de literatură aleasă.
Focurile de artificii, simularea de lupte navale, lumina bengalică vor da mării un aspect feeric.
Dar «le clou» al serbărilor vor fi câteva scene istorice, ca Debarcarea lui Ovidiu, Corabia lui Cristofor Columb etc, care vor fi reproduse fidel de dl. Eugeniu Botez.
În acest scop, s-au cerut de la Teatrul Național costume din epocile respective.”.
Cum s-a serbat Ziua Marinei
Sub titlul “Serbarea Marinei Române la Constanța”, reporterul ziarului „Universul”consemna în ediția de sâmbătă, 17 august 1902:„Azi fiind ziua patronală a Marinei Militare Române, s-a oficiat un Te- Deum pe bordul încrucișătorului «Elisabeta» de către preotul garnizoanei locale.
Au asistat la acest Te-Deum primul ministru Surdza, generalul Năsturel, comandorul Koslinski, comandantul vasului de război rus «Psezuape», comandanții regimentelor aflătoare în localitate și alți ofițeri superiori.
După Te-Deum s-a dat un banchet la care au luat parte persoanele sus-numite.
Primul ministru Sturdza a ridicat un toast în care a arătat importanța Marinei.
Au mai ridicat toasturi comandorul Koslinski, generalul Năsturaș, colonelul Eustațiu și colonelul Coandă.
Toate vasele din port erau pavoazate.”.
Același cotidian anunța: „Astăzi fiind patronul Marinei, a avut loc la Țiglina un copios banchet.”.
Ziua Marinei la Constanța
În ediția de duminică, 18 august 1902, ziarul „Universul” prezintă în detaliu cum au decurs manifestările ocazionate de serbarea Marinei Române la Constanța:„Azi s-a dat o mare serbare nautică pentru sporirea fondului Palatul Invalizilor.
În acest scop s-a constituit un comitet alcătuit din domnii comandor Spiropol, primar Cristea Georgescu, inginer Puklyki și un grup de patru ofițeri inferiori din Marina Militară, comitet care nu a cruțat nimic pentru a asigura buna desfășurare a serbării.
La începutul programului următoarea poezie făcută de dl. locotenent Botez arată cu prisosință scopul serbării:
Un adăpost și pâine
Să dăm la bătrânețe,
La cei ce pentru Țară
Luptând la tinerețe,
Căzuți sunt în nevoie
Și viața li-e amară:
Priviți pe-a lor piepturi,
«Virtutea Militară»!
Atât Ministerul de Război, cât și Prefectura și Primăria au dat concursul la această serbare, punând la dispoziție sume de bani pentru acordarea de premii.
Timpul frumos a făcut ca să asiste la această serbare peste 5000 de oameni.
La ora 15.00 sosește dl. prim ministru Sturdza, însoțit de doamna Zoe Sturdza, precum și dl. prefect Vârnav cu doamna și domnișoara. Muzica Regimentului 34 Constanța, sub conducerea dlui capel-maestru Cilindri, dă semnalul începerii.
Iată programul acestei frumoase serbări, unică în felul ei, dată în orașul nostru:
Cursele de bărci:
Bărci mari cu vele, distanță 5000 metri
Bărci mici cu vele, distanță 3000 metri
Lotci de pescari cu o pereche de rame, distanță 1000 metri
Lotci de pescari cu 2 rame, distanță 1500 metri
Lotci de pescari cu 4 rame, distanță 2000 metri
Bărci de cargoboturi, distanță 1500 metri
Baleniere de război, distanță 2000 metri
Bărci mari de război, distanță 3000 metri
Bărci mici de război, cu 4 rame, distanță 1000 metri
Cursă de amatori, distanță 2000 metri, Premiul Domeniilor din Constanța, constând dintr-un obiect de artă.
Înot pe distanța de 700 metri.
Apoi au urmat jocuri mainărești.
Serbările de ziua s-au terminat la 17.30, când lumea s-a retras pentru a se reîntoarce, la ora 21.00 având loc serata venețiană cu focuri de artificii.”.
Icoana Maicii Domnului în Biserica din Sovata
Și toate acestea s-au întâmplat cu adevărat, întrucât prin Înaltul Decret nr. 1793 din 18 mai 1902, la propunerea făcută de ministrul de Război ad interim Dimitrie Sturdza, prin Raportul nr. 200, ziua de 15 august – Adormirea Maicii Domnului -, a fost desemnată ca patron al Marinei Militare. Atunci și pururea…
Bibliografie:
- Marian Moșneagu, “Ziua Marinei la români”, Editura Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, Constanța, 2002
- Marian Moșneagu, “Simboluri și tradiții marinărești”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2022
Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu
Despre Marian Moşneagu
Comandorul (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut la 29 iunie 1961, în comuna suceveană Boroaia, „în pridvorul Bucovinei”, însă în 1976 destinul i-a călăuzit pașii spre Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998), unde a finalizat și studiile aprofundate (1999). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). La numai 40 de ani a devenit cel mai tânăr director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi primul ofițer de marină şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).
Este autor al lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002), „Cultul apelor la români” (2004), „Politica navală postbelică a României (1944-1958)” (ediţia I 2005, ediţia a II-a 2006), „Odiseea navei-şcoală «Constanţa»” (2004), „Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor «Regele Ferdinand» şi «Regina Maria»” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” (2006), „Dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei Române” (2009), „Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă” (2010), „Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic” (2011), „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie” (2012), „Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale” (2013), „Fregata-amiral «Mărăşeşti»” (2014), „Uniformele Forţelor Navale Române” (2016), „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” (2016), „Amiralii României. Dicționar enciclopedic” (2017), „Cavalerii Mării Negre. Ofițeri de marină distinși cu Ordinul Militar «Mihai Viteazul»” (2019), „Armata Română pe frontul Canalului Dunăre-Marea Neagră” (2020) și „Legendele «Albatrosului»” (2021) și coautor al altor 30 de albume, ghiduri, dicționare, enciclopedii, monografii și culegeri de documente. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992) și al Comisiei Române de Istorie Militară (1999) și redactor-șef al revistelor „Cap Compas”, „Magazin Nautic” și „Misiunea”.